Deși ancheta majoră a procurorilor a debutat exploziv la finalul anului trecut (noiembrie 2024), ecourile acestui caz continuă și astăzi, 25 noiembrie 2025, când autoritățile au extins cercetările asupra fenomenului domiciliilor fictive în nordul Moldovei (inclusiv prin percheziții recente în zona Dumbrăveni, legate de același mod de operare).
Iată detaliile complete ale dosarului Bucecea, considerat una dintre cele mai mari breșe de securitate națională din ultimii ani:
1. Mecanismul infracțional
Rețeaua funcționa la Primăria Bucecea și la Primăria Vârfu Câmpului. Funcționari publici de la Serviciul de Evidență a Populației sunt acuzați că au eliberat cărți de identitate românești pe bandă rulantă pentru cetățeni străini (moldoveni, ucraineni, dar și ruși), fără ca aceștia să locuiască vreodată la adresele din buletin.
- Costul: Pentru un buletin cu domiciliul în România, beneficiarii plăteau sume între 350 și 400 de euro.
- Metoda: Funcționarii introduceau date false în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP).[1] Străinii erau luați în spațiu în imobile fictive, în case părăsite sau la adresele unor persoane decedate, fără acordul proprietarilor reali.
2. Dimensiunea fraudei
Cifrele din dosar sunt impresionante și alarmante pentru securitatea frontierelor UE:
- Se estimează că au fost eliberate aproximativ 10.000 de buletine false.
- Într-o singură comună, Vârfu Câmpului, populația scriptică a ajuns să fie mai mare decât cea a unor orașe, deși fizic acolo locuiau doar câteva mii de oameni.
- Beneficiarii obțineau astfel dreptul de liberă circulație în Uniunea Europeană.
3. Implicații de Securitate Națională
Cel mai grav aspect investigat de procurori este faptul că printre beneficiarii acestor buletine s-ar putea număra persoane din Federația Rusă, existând suspiciuni că identitățile românești ar fi putut fi folosite pentru infiltrarea unor agenți sau persoane cu interese ostile în spațiul european, pe fondul războiului din Ucraina.
4. Situația la zi (25 Noiembrie 2025)
Astăzi, presa locală din nordul Moldovei (ex. Botoșăneanul) relatează că fenomenul nu a fost complet stopat, ci s-a mutat. Polițiștii au efectuat noi percheziții în județul Suceava (zona Dumbrăveni), într-un dosar similar, existând legături cu rețelele din Botoșani.
Funcționarii implicați inițial în dosarul Bucecea sunt în diverse stadii procesuale (unii sub control judiciar, alții trimiși în judecată), fiind acuzați de luare de mită, fals informatic și constituirea unui grup infracțional organizat.
Concluzie: Cazul Bucecea rămâne un exemplu de manual pentru corupția administrativă transfrontalieră, autoritățile încercând acum să anuleze documentele emise ilegal și să recupereze prejudiciul de imagine în fața partenerilor europeni.
