O pagină de istorie industrială s-a întors oficial la Iași în această săptămână. Consiliul Local a aprobat, printr-o hotărâre adoptată recent, închiderea definitivă și retragerea din exploatare a grupurilor energetice pe bază de huilă de la CET 2 Holboca.Decizia marchează sfârșitul erei cărbunelui în termoficarea ieșeană, o măsură obligatorie pentru atingerea țintelor de mediu asumate prin PNRR, dar ridică și întrebarea arzătoare: cum vom trece iarna 2025-2026?
Adio, fumului de la Holboca. Ce se întâmplă acum?
Deși instalațiile pe cărbune de la Holboca erau oricum în conservare de o perioadă lungă (din mai 2023), votul din Consiliul Local de la începutul acestei luni oficializează situația juridică: Iașul nu se va mai întoarce niciodată la încălzirea pe huilă. Măsura este necesară pentru ca municipalitatea să respecte termenul limită de 31 decembrie 2025 impus de Uniunea Europeană pentru decarbonizare.
Gigantul industrial de la Holboca nu va fi demolat, ci transformat. Planurile municipalității vizează reconversia centralei pentru a funcționa pe gaz metan și hidrogen, dar și construirea unui parc fotovoltaic major pe amplasament, o investiție menită să reducă factura la energia electrică pentru iluminatul public.
Cum ne încălzim în iarna 2025-2026?
Pentru ieșenii racordați la sistemul centralizat, sursa de căldură rămâne neschimbată față de sezonul trecut, dar tehnologia este diferită de anii de glorie ai cărbunelui.
- Sursa unică: Întregul oraș este încălzit exclusiv de CET 1 Tudor Vladimirescu, care funcționează pe gaz metan.
- Securitatea furnizării: Primăria și compania de termoficare (Termo-Service) au dat asigurări că există contracte ferme pentru furnizarea gazelor naturale necesare pentru tot sezonul rece, până în primăvara lui 2026.
- Starea sistemului: Deși CET 1 a fost modernizat, dependența de o singură centrală și rețelele vechi rămân o provocare. Totuși, autoritățile susțin că reviziile făcute în vară vor asigura continuitatea serviciului.
Cât ne costă confortul?
Vestea mai puțin plăcută pentru ieșeni este legată de costuri. Prețul gigacaloriei a suferit ajustări semnificative în ultimul an.
- Factura populației: Prețul plătit de populație a crescut la aproximativ 299 lei/Gcal (față de vechiul preț de cca. 206 lei), restul sumei până la costul real de producție (care depășește 700-800 lei/Gcal) fiind acoperit din bugetul local prin subvenții masive.
- Povara pe buget: Primarul Mihai Chirica a atras atenția că efortul bugetar pentru subvenționarea căldurii este uriaș, ajungând la zeci de milioane de euro, bani care altfel ar fi putut merge către alte investiții.
Ce urmează?
„Este o obligație, nu o opțiune”, a declarat edilul șef referitor la renunțarea la cărbune și majorările de tarife impuse de realitățile pieței de energie. Viitorul termoficării ieșene se bazează pe proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și pe utilizarea energiei regenerabile, însă implementarea completă a acestora va mai dura câțiva ani.
Până atunci, în această iarnă, caloriferele din Iași vor fi calde datorită gazului metan, iar coșul de fum de la Holboca rămâne doar un monument rece al unei industrii apuse.
