La Iași, infrastructura nu se face, se promite. Se promite temeinic, cu studii, machete color și licitații care apar periodic, precum eclipsele… doar că mai des și fără spectacolul ceresc. Ultima dovadă: lărgirea drumului spre Lunca Cetățuii, ieșirea dinspre CUG, un proiect care există de atâta timp încât unii șoferi au prins permisul auto, prima amendă și primul copil blocat în trafic, toate pe același tronson.
Licitația – sport local cu reluare
S-a mai lansat o licitație. Nu prima, nu a doua, probabil nici a treia. În ritmul ăsta, dacă drumul s-ar lărgi cu fiecare anunț public, Lunca Cetățuii ar fi acum legată direct de Viena, cu două benzi pe sens și pistă de biciclete încălzită.
Traficul din CUG rămâne însă fidel tradiției: stai, claxonezi, te uiți la ceas, îți pui întrebări existențiale și ajungi acasă mai înțelept, dar nu mai repede. Lărgirea drumului este mereu „iminentă”, „în procedură” sau „la un pas”, un pas atât de mic încât pare făcut de un melc cu frână de mână.
Podu Iloaiei – centura care trăiește doar în comunicate
Pentru că orice dramă are nevoie de o comparație, apare inevitabil Centura Podu Iloaiei, proiectul-fantomă al județului. Centura care:
- a fost anunțată,
- reanunțată,
- redesenată,
- refăcută,
- reexplicată.
Dacă promisiunile ar produce asfalt, Podu Iloaiei ar fi acum înconjurat de trei inele rutiere, unul pentru trafic greu, unul pentru trafic ușor și unul doar pentru speranțe.
În schimb, realitatea e aceeași: TIR-uri, ambuteiaje și șoferi care știu fiecare groapă pe nume. Centura nu e abandonată, Doamne ferește! E în lucru… conceptual.
Paralele drepte, rezultate strâmbe
Ce leagă Lunca Cetățuii de Podu Iloaiei? Nu asfaltul, ci răbdarea infinită a ieșenilor. În ambele cazuri:
- proiectele există,
- banii sunt „pe drum”,
- termenele sunt „flexibile”,
- iar cetățenii sunt „înțelegători”.
La Iași, infrastructura nu moare niciodată. Intră doar într-o lungă perioadă de reflecție.
Concluzie provizorie (ca toate)
Lărgirea drumului din CUG va veni, fără îndoială. La fel și centura Podu Iloaiei. Probabil simultan, într-un viitor luminos în care:
- traficul va curge,
- nervii se vor relaxa,
- iar comunicatele nu vor mai fi principala formă de asfalt.
Până atunci, șoferii pot sta liniștiți: promisiunile sunt largi, chiar dacă drumurile nu sunt.
