În fiecare an, pe 7 ianuarie, România se umple de urări, slujbe și obiceiuri care marchează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul — una dintre cele mai puternice sărbători din calendarul creștin-ortodox românesc. Această zi încheie oficial perioada sărbătorilor de iarnă, deschisă de Sărbătoarea Sfântului Nicolae, și aduce bucurie în casele a aproximativ două milioane de români care își sărbătoresc onomastica.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul — omul din spatele sărbătorii
Sfântul Ioan, numit și Înaintemergătorul Domnului, este figura centrală a acestei sărbători. El este considerat profetul care L-a pregătit pe Iisus Hristos pentru misiunea sa publică și L-a botezat în râul Iordan — moment considerat una dintre cele mai importante evenimente din creștinism.
Viața lui a fost dedicată predicării pocăinței, trăind o viață aspră în pustiu. Criticile sale la adresa păcatelor și nedreptăților, inclusiv cele ale regelui Irod, i-au adus moartea tragică, prin decapitare — o poveste ce reflectă curajul și credința sa puternică.
O zi de sărbătoare pentru milioane de români
În România, Sfântul Ioan este unul dintre cei mai populari sfinți, iar prenumele asociate sărbătorii — precum Ioan, Ion, Ionuț, Ionel, Ioana, Ionela, Oana și altele — sunt extrem de răspândite. Conform statistici recente, peste 1,3 milioane de bărbați și peste 650.000 de femei poartă nume derivate de la Ioan, ceea ce înseamnă că de Sfântul Ioan aproape 2 milioane de români își sărbătoresc ziua onomastică.
Pentru mulți, această zi este aproape la fel de importantă ca și ziua de naștere — prilej de urări, de întâlniri în familie, dar și de petreceri sau mese festive.
Tradiții și obiceiuri unice
Ziua de 7 ianuarie nu este doar un eveniment religios, ci și o sărbătoare bogată în tradiții populare, unele cu origini foarte vechi:
✔️ Iordănitul și „Udatul Ionilor”
În anumite regiuni, persoanele care poartă numele Ioan sau variante ale acestuia sunt „botezați” simbolic sau stropiți cu apă în diverse moduri. În unele sate, tinerii merg pe ulițe cu clopoței și agheasmă sfințită, stropind oamenii și ureându-le sănătate și belșug pentru noul an.
✔️ Purificarea cu agheasmă
Un obicei întâlnit în toată România este acela de a începe ziua cu agheasmă nouă — credincioșii își spală fața și mâinile cu apă sfințită pentru protecție împotriva bolilor și a ghinionului pe tot parcursul anului.
✔️ Bucurie și voie bună
Tradiția spune că cine nu se veselește de Sfântul Ion va fi nefericit tot anul. Astfel, petrecerile, horele și întâlnirile de familie fac parte din ritualul de celebrare, marcând sfârșitul perioadei de sărbători și începutul unui nou ciclu.
Zi liberă și încheierea sărbătorilor de iarnă
În România, 7 ianuarie este zi liberă legală — fiind în calendarul oficial al sărbătorilor naționale ca zi dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Această zi urmează imediat după Bobotează (6 ianuarie), iar împreună, cele două marchează încheierea ciclului religios al sărbătorilor de iarnă.
Semnificație spirituală și culturală
Pentru credincioși, Sfântul Ioan nu este doar un sfânt, ci un model de smerenie, curaj și ascultare. Sărbătoarea lui reunește elemente sacre și populare, simboluri ale purificării, ale renașterii spirituale și ale legăturii cu tradițiile străvechi ale comunității.
Câte nume se sărbătoresc de Sfântul Ioan?
De Sfântul Ioan, își sărbătoresc onomastica mii de persoane cu variante ale numelui:
➡️ Ioan — peste 450.000 de bărbați
➡️ Ion — peste 347.000
➡️ Ionuț și Ionel — zeci de mii
➡️ Ioana și Ionela — sute de mii de femei
(alături de alte derivate precum Oana, Nelu, Jana etc.)
Concluzi
Pe 7 ianuarie, România pulsează de credință, tradiții și voie bună. Ziua de Sfântul Ioan Botezătorul este mai mult decât o simplă dată din calendar: este o celebrare a identității, a credinței și a comunității. Milioane de români își trimit urări, participă la slujbe și păstrează obiceiurile strămoșești care dăinuie de generații întregi.
