Lecțiile de la Craiova (locul 1 în Europa) și planul realist prin care Iașul poate urca în top
Craiova a reușit ceea ce părea improbabil acum câțiva ani: a fost votată „Best Christmas Market in Europe” în clasamentul European Best Destinations, depășind nume grele precum Strasbourg, Viena sau Dresda.
Mai mult, platforma EBD descrie evenimentul din Craiova ca fiind cel mai mare din Europa ca suprafață, cu peste 280.000 mp transformați într-un „univers festiv”.
Întrebarea bună pentru Iași nu e „putem copia?”, ci: putem construi o versiune a noastră, la fel de coerentă, la fel de ambițioasă și mai bine conectată la identitatea orașului? Eu zic că da — și mai jos ai argumentele + un set de calcule economice (cu ipoteze transparente) care arată de ce merită.
1) Ce a făcut Craiova „ca la carte” (și poate face și Iașul)
A. A câștigat prin scală + poveste unitară
EBD insistă pe dimensiune, spectacol vizual și impact în online (vot, share, recomandări).
B. A tratat târgul ca produs turistic, nu ca eveniment local
În anunțurile publice apar explicit voturi din afara țării și o miză de imagine internațională.
C. A folosit spațiul urban ca scenă
Conceptul de „oraș transformat”, nu o singură piață cu căsuțe.
2) De ce Iașul are șanse reale (argumente pro-Iași)
A. Iașul are „decorul” natural: bulevarde și axe pietonale potrivite pentru un traseu de iarnă
Există deja o logică de traseu festiv în oraș (Ștefan cel Mare – Lăpușneanu – Piața Unirii), folosită în descrieri turistice ale târgului de iarnă.
Asta e aur: nu trebuie inventat de la zero un „circuit”, ci amplificat și regizat.
B. Conectivitate: aeroportul crește și poate hrăni un city-break de iarnă
Aeroportul Iași a marcat pragul de 1.000.000 pasageri în 2025 (anunț oficial) — semn de bază bună pentru turism de eveniment.
C. Piață regională mare + diaspora + Republica Moldova = combustibil pentru volum
Iașul are un hinterland evident (Moldova istorică) și o „zonă de influență” transfrontalieră. Ca idee strategică: un târg mare nu trăiește doar din turiști străini, ci din volum + revenire + cheltuială locală.
D. Trendul ajută: turismul în România a crescut în 2024
La nivel național, sosirile în structuri turistice au crescut (INS, comunicat guvernamental).
Un târg puternic în Iași ar putea „captura” o parte din această dinamică, mai ales pe city-break-uri de iarnă.
3) Sugestie de „concept câștigător” pentru Iași (diferențiere, nu copie)
„Iași – Capitala poveștilor de iarnă din Est”
Un concept care să lege:
- cultura (teatru, filarmonică, literatură, spiritul „boem” al Iașului),
- lumina (instalații + mapping pe clădiri emblematice),
- pelerinajul/Tradiția (dar elegant, fără kitsch),
- gastronomia Moldovei (cu standard de calitate + branduire comună).
Cheia: un „traseu” în 4–6 „camere” tematice (ca la Craiova), dar cu ADN ieșean.
4) Calculele economice (model simplu, ușor de comunicat public)
Mai jos sunt calcule orientative, ca să arăți miza. Poți ajusta cu date reale (număr vizitatori, zile, prețuri).
Ipoteze de lucru (conservatoare)
- Durata târg: 30 zile
- Vizitatori unici: 200.000 / 350.000 / 500.000 (3 scenarii)
- Pondere turiști din afara județului: 25%
- Cheltuială medie/zi:
- local: 60 lei (mâncare, băuturi, mici cumpărături)
- turist: 220 lei (consum + transport local + suveniruri; fără cazare)
- Nopți de cazare generate (doar pentru turiști): medie 1,5 nopți
- Cheltuială cazare/noapte: 240 lei (medie piață; variază)
Formula de impact (direct)
Impact direct = (locali × 60) + (turiști × 220) + (nopți × 240)
Scenariul 1: 200.000 vizitatori
- turiști: 50.000
- locali: 150.000
- nopți: 50.000 × 1,5 = 75.000
Impact direct ≈ (150.000×60) + (50.000×220) + (75.000×240)
= 9.000.000 + 11.000.000 + 18.000.000
= 38.000.000 lei
Scenariul 2: 350.000 vizitatori
- turiști: 87.500
- locali: 262.500
- nopți: 131.250
Impact direct ≈ (262.500×60) + (87.500×220) + (131.250×240)
= 15.750.000 + 19.250.000 + 31.500.000
= 66.500.000 lei
Scenariul 3: 500.000 vizitatori
- turiști: 125.000
- locali: 375.000
- nopți: 187.500
Impact direct ≈ (375.000×60) + (125.000×220) + (187.500×240)
= 22.500.000 + 27.500.000 + 45.000.000
= 95.000.000 lei
„Efectul de multiplicare” (ce rămâne în economie)
În multe orașe turistice se comunică un multiplicator local (prudență: diferă mult). Dacă folosești un multiplicator conservator 1,4 (pentru lanțuri locale: furnizori, taxe, salarii), atunci:
- Scenariul 2: 66,5 mil. × 1,4 ≈ 93 mil. lei efect total estimat
5) Cum arată un plan practic (și ce ar trebui să ceară ieșeni
1) Un „board” de proiect, nu doar o direcție din primărie
Primărie + HORECA + operatori culturali + poliție/ISU + transport public + sponsori.
2) KPI-uri publice (ca să nu rămână doar poze)
- vizitatori/zi (estimare prin senzori/telecom)
- grad de ocupare hotelieră în weekend
- venituri din taxe/chirii
- reach online (clipuri, share, apariții)
3) Pachet „City-break de iarnă” (aici se câștigă Europa)
- zbor + hotel + „winter pass” (patinoar / roată / tur ghidat / reducere la muzee)
- calendar de concerte și spectacole (nu doar în weekend)
4) Calitate peste cantitate la căsuțe
Un criteriu simplu: maxim 20–30% „junk”, restul artizanat selectat + gastronomie locală curată + design unitar.
5) Ambiția de clasament
Dacă vrei să intri în competiții tip European Best Destinations, trebuie gândit din start pentru:
- fotogenie,
- poveste coerentă,
- mobilizare online (fără penibil: „votați-ne”, ci campanie bună).
Concluzie
Craiova a demonstrat că „se poate” și există confirmare clară în clasamentele EBD, inclusiv argumentul de scară (280.000 mp) și votul internațional.
Iașul are atuuri diferite (traseu urban natural, cultură, bazin regional, aeroport în creștere) care pot susține un târg mai „european” ca experiență, nu doar ca decor.
