În fiecare an, la 24 ianuarie, românii celebrează Unirea Principatelor Române, un moment fondator al statului modern român. Evenimentul din 1859, cunoscut și sub numele de Mica Unire, nu a fost doar un act politic, ci rezultatul unei voințe colective, al unui context internațional favorabil și al unei maturizări a conștiinței naționale.
Contextul istoric: două principate, un singur ideal
La mijlocul secolului al XIX-lea, Moldova și Țara Românească erau principate autonome aflate sub suzeranitate otomană, dar influențate puternic de marile puteri europene. După Revoluțiile de la 1848, ideea unirii românilor într-un singur stat a devenit un obiectiv central al elitei politice și intelectuale.
Războiul Crimeii (1853–1856) a schimbat echilibrul de putere în Europa de Est, iar Congresul de la Paris (1856) a deschis calea pentru o reorganizare politică a Principatelor. Deși marile puteri nu au acceptat inițial o unire deplină, au permis alegerea separată a domnitorilor în cele două principate.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
Momentul decisiv a avut loc în ianuarie 1859:
- 5 ianuarie 1859 – Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei, la Iași;
- 24 ianuarie 1859 – Cuza este ales domnitor și în Țara Românească, la București.
Această dublă alegere, realizată printr-o interpretare inteligentă a regulamentelor impuse de marile puteri, a consfințit Unirea de facto a Moldovei și Țării Românești sub un singur conducător. Capitala Moldovei, Iași, a avut astfel un rol esențial în nașterea statului român modern.
De la unire politică la stat modern
Unirea din 1859 a reprezentat începutul unui proces profund de transformare. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859–1866), au fost adoptate reforme fundamentale:
- secularizarea averilor mănăstirești (1863);
- reforma agrară (1864);
- reforma învățământului;
- modernizarea administrației și justiției.
Aceste măsuri au pus bazele unui stat modern, orientat spre valorile europene, în care legea, educația și instituțiile publice au devenit piloni ai societății.
Importanța zilei de 24 ianuarie astăzi
Ziua Unirii Principatelor Române nu este doar o comemorare istorică, ci un simbol al solidarității și al capacității românilor de a construi împreună, dincolo de diferențe regionale, politice sau sociale.
Unirea din 1859 a deschis drumul către:
- Independența României (1877);
- Marea Unire de la 1 Decembrie 1918;
- consolidarea identității naționale românești.
Într-o lume marcată de fragmentare și tensiuni, lecția lui 24 ianuarie rămâne actuală: progresul durabil se construiește prin cooperare, dialog și responsabilitate colectivă.
Iași – orașul Unirii
Pentru Iași, 24 ianuarie are o semnificație aparte. Aici a fost ales Cuza domnitor al Moldovei, aici s-au coagulat ideile unioniste, iar orașul a fost, pentru o perioadă, capitala politică și simbolică a unirii. De aceea, manifestările dedicate acestei zile au o încărcătură specială, legând trecutul de prezent.
Concluzie
24 ianuarie 1859 nu este doar o dată din calendar, ci momentul în care românii au demonstrat că istoria poate fi schimbată prin inteligență politică, curaj și unitate. Este o zi care ne amintește că marile realizări naționale nu apar întâmplător, ci sunt rodul unui efort comun și al unei viziuni împărtășite.
