Achiziția unui port la Dunăre de către România l-a supărat pe Putin. De ce?
Aflată la 250 de kilometri de București și la 20 de Galați, cea mai sudică localitate din Republica Moldova a devenit un punct de interes strategic în contextul conflictului militar din Ucraina.
În Giurgiulești, comună așezată pe malul stâng al Dunării, trăiesc în jur de 3.000 de locuitori, jumătate dintre ei lucrând în port, iar restul ocupându-se cu agricultura și pescuitul.
În luna aprilie a acestui an, Guvernul României a cumpărat compania ICS Danube Logistics SRL pentru suma de 62 de milioane de dolari, cu alte cuvinte, țara noastră a achiziționat Portul Giurgiulești, adică întreaga infrastructură economică a acestuia, mai puțin terenul.
Oficialii de la București, prin contractul semnat, s-au angajat să investească rapid alte 28 de milioane de dolari pentru dezvoltarea portului.
Tranzacția este extrem de importantă atât pentru România, membră a Uniunii Europene, care creează un cap de pod economic cu Moldova, cât și pentru Chișinău, care își dezvoltă astfel singura conexiune fluvială și maritimă pe care o are țara vecină.
Dar Giurgiulești are și o mare importanță strategică. Se află la doar 10 kilometri de Portul Reni, din Ucraina, unul folosit intens pentru transferul de cereale, dar și o modalitate prin care Kievul e conectat la Uniunea Europeană și la transferul de combustibili și bunuri necesare pentru susținerea economiei în fața invaziei Rusiei.
Reni e frecvent atacat de dronele Rusiei pentru a distruge operațiunile comerciale din portul ucrainean. Crearea unei infrastructuri logistice la Dunăre deranjează mult Rusia.
Un viitor incert
“Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către «reunificarea economică», fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport «în procesul de reconstrucție a Ucrainei». Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert…”, a declarat Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al MAE al Rusiei, într-un interviu pentru agenția TASS, citat de Ambasada Rusiei la București.
“România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”, a mai spus oficialul rus, adăugând că “această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai spus Pilipson în interviu.
Poziția diplomatului rus e o nouă confirmare a faptului că Vladimir Putin încearcă să extindă, într-un fel, conflictul.
Urmărește să provoace o criză majoră într-una sau mai multe țări NATO, în special pe flancul estic.
Faptul că în zona României au fost zeci de provocări până acum, de toate felurile, de la sabotaje, operațiuni sub steag fals, violarea spațiului aerian și chiar un atac cu o dronă asupra unui bloc de locuințe din Galați indică faptul că Vladimir Putin a considerat România drept o verigă slabă în NATO, poate o mai consideră încă, dar doborârea, trei zile la rând, a unor drone rusești care au intrat în spațiul aerian de către forțele aeriene românești l-a pus pe gânduri.
În căutarea unei crize
Schimbarea de 180 de grade a României în ceea ce privește reacția la provocările Kremlinului l-a descumpănit pe Vladimir Putin. Președintele rus nu dorește să deschidă un nou front și, mai ales, să pornească un război cu NATO sau cu state membre ale alianței. Și așa are mari probleme în Ucraina. Scopul lui este acela de a provoca o serie de crize prin care să încetinească și chiar să oprească susținerea europeană pentru Ucraina.
În această cheie trebuie descifrat interviul diplomatului rus, care e o amenințare destul de directă că există posibilitatea ca portul Giurgiulești să fie luat la țintă de dronele rusești.
Rămâne de văzut dacă forțele aeriene române vor apăra investiția făcută de țara noastră în Republica Moldova sau nu. Probabil că și Moscova își pune aceeași întrebare din moment ce a adus tema în atenția opiniei publice.
Un răspuns pe măsură
Sâmbătă, 8 august, o dronă de fabricație ucraineană s-a prăbușit în Bulgaria, fără a provoca victime sau pagube materiale. Oficialii de la Sofia au anunțat că drona a venit din România. Conform unui comunicat emis de Ministerul Apărării Naționale, aparatul de zbor fără pilot nu a fost detectat pe radare, același lucru susținându-l și militarii bulgari.
Misterioasa dronă, încărcată cu explozibil, care a trecut prin două țări NATO nu a fost lansată intenționat de ucraineni către Bulgaria, au susținut oficialii de la Kiev.
Faptul că nu a fost detectată pe radar poate indica o nouă operațiune sub steag fals a Rusiei, care a recuperat, cumva, o dronă ucraineană de pe front și apoi a relansat-o, astfel încât să provoace o nouă situație tensionată pe flancul estic al alianței – un conflict politic între țări membre NATO și Ucraina.
Există un pericol real de extindere a conflictului și de tot mai multe operațiuni provocatoare ale Rusiei.
Declarațiile oficialului rus despre portul Giurgiulești sunt amenințătoare și îngrijorătoare. Toate speranțele de descurajare a unor astfel de acțiuni se află în reacția forțelor militare române, dar și a celorlalte state membre NATO.
Singurul lucru care-l face pe Putin să bată în retragere e un răspuns consistent, rapid și decisiv care să indice că la agresiunile Rusiei, răspunsul va fi pe măsură.
Diferența dintre o armată surprinsă și una pregătită
“În momente de cumpănă pentru o națiune, este esențial să ai lideri capabili să se ridice la nivelul misiunii istorice, capabili să ia decizii rapid, bazate pe evaluările și recomandările profesioniștilor. Un stat nu se poate apăra începând din momentul în care primul atac este deja declanșat”, a scris generalul Dorin Toma, fost comandant NATO, într-o postare pe Facebook.
“Armata are nevoie de timp pentru mobilizare, redislocare, dispersare, pregătirea logisticii, stabilirea lanțurilor de comandă și pregătirea infrastructurii de apărare. Mai mult, trebuie să înțelegem complexitatea proceselor decizionale la nivel politic, atât național, cât și în interiorul NATO. De prea multe ori auzim în spațiul public că luarea deciziilor este un dat, o certitudine, iar armata va avea întotdeauna timpul și resursele necesare pentru pregătirea ripostei și a apărării naționale…”, a mai scris militarul.
“Războiul din Ucraina ne arată că diferența dintre o armată surprinsă și una pregătită poate fi făcută de câteva săptămâni, de câteva zile sau chiar de câteva ore. Iar uneori supraviețuirea unui stat poate depinde de existența unor profesioniști care înțeleg acest lucru înaintea tuturor celorlalți…”, a subliniat generalul Dorin Toma.
The post Achiziția unui port la Dunăre de către România l-a supărat pe Putin. De ce? appeared first on spotmedia.ro.